De ce sunt buna? De lesin…

Ma duc eu cu sora mea ieri la doctor, dorindu-ne sa ne cauterizam cate ceva de pe piele. Sora mea, fricoasa fiind de ace, i s-a facut rau dupa anestezie, lesina… io in gandu meu: da-o incolo de treaba, de la o mica intepatura… termina si trec eu la rand: mie nu mi-a facut suficienta anestezie si incepe sa mi se faca si mie rau, dar nu lesin. Ne ducem noi la casa sa platim si in timp ce statea acolo ii zic sorei mele:

– plateste tu in locu meu ca mie  mi-e rau. Abea ajung pe scaun… Imi revin cat de cat… intre timp i se face iarasi sorei mele rau… hai ca iti fac vant eu (cica imi revenisem). Intre timp a fost carata de 2 asistente pe un pat. Eu am simtit ca o sa lesin… eram in sala de asteptare si acolo mai erau 2 domnisoare.. atat am mai apucat:

– sa nu va speriati ca eu o sa ma intind pe jos… si lata pe mozaic am fost.

Asistentele nu mai puteau de ras, dar si de grija… stiti ca sunt oameni care mor de la anestezie ca sunt alergici. Saracele ne-au luat pulsul, tensiunea.. eu n-avem nici mcar 9… s-au cam sperit un pic… eu ma amuzam ca mie imi place senzatia dinainte de lesin, cand iti dai seama ca o sa cazi si incepi sa nu mai ai nici o forza si nu mai vezi si te furnica tot corpul si apoi hopa jos…

Apai mi-au zis sa nu mai vin dupa munca la doctor… adevarul e ca sunt intr-o perioada in care refuz orice fel de mancare… mi-e scarba de tot si ieri nu macasem decat niste porump prajit si 5 biscuiti. Surpiza a fost cand seara am fo sa-mi caut blugi (evident ca nu mai sta nici o haina pe mine la cele 5 kilograme pierdute in ultima luna) si am intrat intr-o marime 27 de la 30-31 cat sunt blugii din garderoba mea…

Azi de dimineata… din nou corpul meu a refuzat sa introduc ceva in el.. si cred ca a ajuns si el la o limita…. O colega de munca:

– Ce ai Beti ca esti toata alba. pai sa nu va speriati ca tot ce e posibil sa lesin. Nororc ca am gasit niste zahar in firma si mi-a mai crescut si mie o leaca glicemia. Si surioara mea draga mi-a facut mancare calda si a trimis masina dupa mine… si in sfarsit am putut si eu manca ceva

Concluzia: trebuie sa imi pun in dotare de fiecare data dupa mine in afar de telefon si strugurel si cate o glucoza.

Reclame

One response to this post.

  1. Posted by Rayana on septembrie 2, 2008 at 10:19 am

    mare grija betty, ca nu-i de gluma. radem noi, glumim, dar trebuie sa iei masuri! te pup, numai bine

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: